Dependența digitală la adolescenți: când ecranul devine o problemă

Timpul petrecut de adolescenți în fața ecranelor — la jocuri video, rețele sociale sau platforme de streaming — a crescut constant în ultimul deceniu. Nu orice utilizare intensă înseamnă însă dependență. Diferența ține de impactul asupra vieții de zi cu zi: școală, somn, relații, sănătate fizică și emoțională.

Recunoașterea oficială a „gaming disorder”

Organizația Mondială a Sănătății a inclus „gaming disorder” (tulburarea de joc video) în Clasificarea Internațională a Bolilor, ediția a 11-a (ICD-11), adoptată în 2019 și intrată în vigoare din 2022. Această recunoaștere marchează o schimbare importantă: dependența de jocuri video nu mai este privită doar ca un obicei excesiv, ci ca o tulburare care poate necesita intervenție specializată, atunci când sunt îndeplinite anumite criterii clinice, precum pierderea controlului asupra timpului de joc și continuarea acestuia în ciuda consecințelor negative.

Semne care pot indica o problemă

• Timpul petrecut pe ecran ia locul somnului, meselor sau temelor, în mod repetat.
• Adolescentul devine agitat, iritabil sau anxios atunci când nu are acces la telefon sau la joc.
• Interesul pentru activități care înainte îi plăceau (sport, prieteni, hobby-uri) scade vizibil.
• Minciuni legate de timpul petrecut online sau ascunderea utilizării de la părinți.
• Continuarea utilizării intense chiar și atunci când afectează notele, relațiile sau starea de sănătate.
• Nevoia de a petrece un timp tot mai lung online pentru a obține aceeași senzație de satisfacție.

Diferența față de o pasiune intensă

Nu orice adolescent care petrece multe ore la un joc video are o dependență. Diferența esențială este dată de pierderea controlului asupra timpului petrecut online și de persistența acestui comportament în ciuda consecințelor negative vizibile, pe o perioadă de cel puțin douăsprezece luni, conform criteriilor folosite în diagnosticul clinic.

Ce pot face părinții

Interdicțiile bruște și fără explicații rareori funcționează pe termen lung, mai ales cu adolescenții. Este mai util un dialog despre motivele din spatele utilizării excesive — evadare din stres, nevoie de apartenență, anxietate socială — combinat cu limite clare, negociate împreună, privind orele de utilizare a dispozitivelor. Implicarea în activități offline atractive pentru adolescent poate reduce treptat dependența de ecran, fără confruntări directe permanente.

Când este nevoie de sprijin specializat

Atunci când limitarea timpului petrecut pe ecran devine imposibilă prin mijloace obișnuite, iar viața școlară, socială sau familială are de suferit constant, o evaluare specializată poate clarifica dacă este vorba despre o tulburare care necesită tratament sau despre un obicei care poate fi ajustat cu sprijin.

Clinica Încredere-DNM din Chișinău (str. Titulescu 1) și Bălți (str. Decebal 5/1) oferă consultații confidențiale pentru adolescenți și părinți confruntați cu dependența digitală, adaptate vârstei și situației fiecărei familii.